marți, 2 septembrie 2014

De la lacul Doman spre vârful Ponor - From the lake Doman to the top Ponor


De la lacul Doman spre vârful Ponor

From the lake Doman to the top Ponor



    Vremea însorită ne dă ghes să ieşim în natură. Nu neapărat în parc, unde înghesuiala este cam mare, dar nici prea departe, deoarece timpul nu ne-o permite. Vom ieşi în natură prin împrejurimi. La ora 16, în ziua de vineri, 22 august 2014, suntem la lacul Doman, aflat la doar 2 kilometri de centrul municipiului Reşiţa. Lacul Doman, aflat chiar lângă localitatea cu acelaşi nume, s-a format pe locul fostei mine de cărbuni şi are o adâncime de circa 30 m. Apele lui reflectă albastrul cerului şi verdele vegetaţiei din jur. Pe lac s-a format şi o mică insuliţă.

   
   Având în vedere că începe un nou weekend, pe malul lacului este puţină agitaţie. Câţiva amatori de plajă şi baie stau întinşi la soare, iar alţii se bălăcesc în apele lacului. Un grup de oameni înoată spre malul opus. Câţiva copii, care tocmai au venit la lac, încep să sară bucuroşi în apă şi să înoate. Începe lecţia de înot! Se pare că acest lac este varianta cea mai simplă şi cea mai ieftină pentru reşiţeni de a face o baie şi de a se relaxa în natură. Vedeta lacului în acest moment este un căţel care abia se vede, dar care face un tărăboi colosal. Ce mai, o atmosferă de zile mari! Mai ceva ca la mare! Nici măcar nu este înghesuială.

   
   Noi însă nu avem de gând acum să facem baie. Trecem pe malul celălalt al lacului şi începem să urcăm spre vârful Ponor. Acolo vrem să ajungem astăzi. Cărarea ce se vedea de pe malul celălalt e slab conturată şi pe măsură ce urcăm se pierde printre ferigă. Înaintăm cu dificultate şi reuşim să coborâm într-o mică vale, străbătută de un firicel de apă. Ieşim din vale şi prindem o cărare foarte abruptă. Din partea de sus a văii vine un cioban cu oile care urcă şi el cu turma pe coasta dealului în direcţia noastră. Ieşim pe coama dealului şi ne rotim privirile. Suntem la altitudinea de 440 m. Jos se oglindeşte lacul de la care am plecat, iar dincolo de el, în depărtare, se zăreşte o parte din municipiul Reşiţa. În partea opusă, spre sud-vest se înşiră la orizont culmile împădurite ale munţilor Aninei.

    
   După un scurt respiro continuăm ascensiunea spre vârful Ponor. Mergem pe o potecă abia vizibilă ghidându-ne după linia electrică de înaltă tensiune. Pe măsură ce urcăm tot mai sus, şirul munţilor Aninei ni se dezvăluie tot mai mult. În jurul orei 19 ajungem în vârf. Vârful Ponor are 808 m altitudine şi este, de fapt, un platou domol, acoperit cu iarbă grasă. Intrăm în vorbă cu un cioban care-şi face veacul la stâna amplasată aici. Lângă stână se înalţă spre cer un releu subţirel. Dincolo de valea Bârzavei, în direcţia sud-est, ni se prezintă în culorile calde ale apusului culmile munţilor Semenic: vârful Piatra Goznei (1.447 m), uşor de recunoscut după releul aflat pe el, vârful Semenic (1.446 m) în stânga şi vârful Piatra Nedeii (1.437 m) în dreapta. La nord-est, unde o cărare coboară spre satul Cuptoare, o turmă de oi vine agale spre stână. La nord privirile ne zboară peste culmile domoale până spre comuna Brebu.

    
   Soarele se apropie de apus şi noi trebuie să ne întoarcem. Coborâm până la punctul de unde am ieşit din vale (altitudinea de 440 m). Mai surprindem câteva imagini la apus de soare şi nu mai coborâm în valea prin care am urcat, ci mergem drept înainte, în direcţia şoselei ce duce spre Anina, pentru a ieşi pe partea opusă a lacului. Ne croim propria noastră cărare prin ierburile destul de înalte şi prin fâneţe. Sărim şi un gard, pentru că nu avem de ales şi vedem că în faţa noastră mai coboară un om. Apoi intrăm pe un drum care ne duce până la lac. S-a făcut deja ora 21. S-a înserat de-a binelea. Dinspre Doman răzbat spre noi luminiţe roşietice. Este timpul să ne întoarcem acasă. 

    
   Avem potenţial turistic... dar ce facem cu el? Sunt deja 25 de ani de când ţara a devenit liberă şi 7 ani de când am fost acceptaţi în Uniunea Europeană şi avem acces la fondurile europene. Dar lucrurile se mişcă foarte încet. Aproape că şi melcul merge mai repede! Se face apel la patriotism, se fac promisuni la campaniile electorale... vorbe goale! Avem nevoie de mai puţine vorbe şi de mai multe fapte! Fapte bune!


                              https://www.mcdv82.net/
                                                                                                                                                               22 august 2014                                                                                                                                               Cosmina-Daniela-Vlasta M.
                                                                                     

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu