Tripleţii din munţii Semenic - The triplets from Semenic mountains

Tripleţii din munţii Semenic

The triplets from Semenic mountains

    Azi, marţi, 14 octombrie 2014, ne propunem să ieşim pe creasta munţilor Semenic. Munţii aceştia reprezintă un adevărat sanatoriu natural datorită aerosolilor prezenţi aici. În aceşti munţi îşi au originea 3 cursuri de apă reprezentative ale Banatului: Bârzava, Nera şi Timiş. Înălţimea maximă a acestor munţi este atinsă de vârful Piatra Goznei (1.447 m).

 

    

   Mergând pe şoseaua ce vine dinspre Reşiţa, aproape de orele amiezii ieşim în golul alpin din staţiunea turistică Semenic. Lăsăm în stânga vârful Semenic (1.446 m) şi mergem pe drumul străjuit de molizi până sub vârful Piatra Goznei. Soarele de toamnă ne însoţeşte pe cer, dar vizibilitatea la distanţă mare nu este chiar aşa de bună.

    
   De aici pornim pe jos spre vârful Piatra Nedeii (1.437 m), mezinul familiei, el fiind cel mai mic. Ne strecurăm prin puzderia de relee şi după circa 15 minute ajungem la lacul Baia Vulturilor. Lacul, foarte mic, este alimentat de un izvor cristalin şi este situat într-o mică vale. Aici îşi are originea pârâul Băile Mari. Pe lângă crucea interesantă aşezată pe 4 picioare sub care atârnă un clopot, recent a fost ridicată aici o troiţă de lemn.

    
   După o scurtă pauză plecăm de la lacul Baia Vulturilor şi urmăm mai departe marcajul cruce roşie. De fapt, pe vreme bună e greu să rătăceşti aici. Drumul prin iarbă e bine conturat şi în faţă se vede mai tot timpul vârful Piatra Nedeii. Lăsăm în dreapta o stână părăsită şi ajungem la locul unde, tot spre dreapta, coboară o cărare prin pădure spre vila Klaus, aflată la capătul superior al barajului Gozna.

    

   Noi mergem înainte şi după un scurt urcuş ajungem la Piatra Nedeii. De la Piatra Goznei am făcut până aici circa o oră. În vârf este amplasată o cruce. Încercăm să cuprindem cu privirea peisajul din jurul nostru. Spre sud culmile împădurite coboară domol spre depresiunea Almăjului. La nord, de unde am venit, se întinde platoul cu iarbă îngălbenită, un deşert iluzoriu, la capătul căruia se înalţă releele de la Piatra Goznei şi turnul schitului ortodox sfântul Ilie. În partea de vest zărim pereţii stâncoşi din cheile Caraşului şi culmile ruginite ale munţilor Aninei. Răsăritul ne descoperă contururile abia desluşite ale Ţarcului şi Godeanului, dincolo de culoarul Timiş-Cerna.

 

 

    

   După o gustare şi o scurtă siestă desfăşurate sub razele blânde ale soarelui de octombrie, pornim pe drumul de întoarcere. De pe vârful Piatra Goznei aruncăm o privire în vale unde se văd casele din comuna Văliug. Pădurea este deja ruginie şi se pregăteşte de hibernare. Din centrul staţiunii deviem pe un drum spre dreapta, pe lângă clădirea unde este adăpostit Salvamontul şi ajungem la un ochi de apă, ceva mai mare decât Baia Vulturilor. Este un loc mirific. Ieşim din staţiune, însoţiţi în dreapta de vârful Semenic, unde se disting câteva siluete umane mişcătoare.

 

    

   Coborâm 8 km, pe un drum acceptabil, până la intersecţia din pasul Prislop. De aici virăm la dreapta spre Gărâna şi Brebu Nou. În vale apare în dreapta noastră lacul Trei Ape, în care se oglindesc copacii viu coloraţi. În acest moment zona este pustie, nici urmă de turişti. Acesta este locul de naştere al râului Timiş. Lacul este alimentat de 3 pârâuri: Semenic, Brebu şi Grădiştea. Este o linişte şi o pace deplină.

 

    

   De la Brebu Nou până la Slatina Timiş, pe o distanţă de circa 19 km, drumul a fost modernizat şi dat în folosinţă în această vară. Trebuie să recunoaştem că drumul se prezintă impecabil şi în dreapta este mărginit de o balustradă solidă. Cel puţin deocamdată! Nu durează nici 30 de minute să coborâm la Slatina Timiş, de unde, prin Caransebeş, ajungem înapoi la Reşiţa.

  

  

   Chiar dacă munţii Semenic nu sunt nici pe departe cei mai înalţi munţi din zonă, ei sunt privilegiaţi. Clima de aici este destul de blândă şi totuşi zăpada este destul de abundentă în sezonul rece. Tot aici se găseşte şi cea mai mare rezervaţie de fag din Europa. În aceste condiţii putem spune că în interiorul triunghiului Semenic – Piatra Goznei – Piatra Nedeii se respiră bine. Telefericul care urca cândva până sub vârful Piatra Goznei (astăzi nu mai există), a fost pus în funcţiune în 1941 şi a fost primul teleferic din România. Telefericul străbătea o diferenţă de nivel de 658 m pe o distanţă de aproape 3 km. Să preţuim ceea ce avem, pentru că dacă de pe pământ ar dispărea şi ultimul fir de iarbă şi apa ar deveni un obiect de lux, omul şi-ar da seama că nu poate mânca bani! Dar atunci poate că ar fi deja prea târziu...

                                      https://www.mcdv82.net/

                                                                                                                                                          14 octombrie 2014                                                                                                                                               Cosmina-Daniela-Vlasta M.