miercuri, 12 februarie 2020

Timișoara, după 30 de ani - Timișoara, after 30 years

 

Timișoara, după 30 de ani

Timișoara, after 30 years

 


   Anul acesta decorul de Crăciun din Timișoara va fi unul deosebit, credem noi, având în vedere că se împlinesc 30 de ani de la izbucnirea revoltei anticomuniste din 1989. Tocmai de aceea miercuri, 18 decembrie 2019, mergem în centrul cultural al Banatului.


    Ajungem în municipiul de pe Bega în orele după-amiezii. În curând se va întuneca și luminițele decorative vor inunda orașul. Este momentul pe care vrem să-l surprindem. Pentru început ne oprim în piața Unirii. Intrarea în centrul pieței este împodobită cu perdele luminoase. În mijloc licăresc luminițele unui pom de Crăciun... din metal. Lângă el se ridică statuia Sfintei Treimi. Aici este liniște. Clădirile care închid piața au iluminare arhitecturală de efect. Iese în evidență fațada catedralei romano-catolice (domul), o construcție reprezentativă pentru stilul baroc, finalizată în anul 1774. Întreaga piață a fost renovată, ea fiind acoperită cu piatră cubică și spații verzi.


    Ne deplasăm puțin mai spre sud și ajungem în piața Libertății. Atmosfera de aici este mult mai animată. Clădirile din jur sunt îmbrăcate cu decoruri luminoase de Crăciun, proiectate de câteva aparate amplasate în centrul pieței. Nu putea să lipsească nici Moș Crăciun, sub forma unei marionete uriașe.


    Atracția principală de aici se pare că este patinoarul. În luminile feerice de sărbătoare și revărsarea melodioasă a cântecelor tinerii și copiii (dar nu numai) alunecă ușor cu patinele pe gheață. Din când în când mai cade cineva, dar... și asta face parte din viață! Cei mai mici se distrează cu trenulețul care șuieră și se învârte în cerc. Moș Crăciun (de data aceasta în carne și oase!) are și el aici căsuța lui unde îi așteaptă pe copii.


    Intrăm pe scurta, dar cocheta stradă Alba Iulia. Din dreapta ne salută un om de zăpadă mare și luminat, dar artificial. Nu avem zăpadă! În stânga 5 tineri îmbrăcați în costume de Moș Crăciun cântă colinde la instrumente. Ne oprim să ascultăm sunetele magnifice care ies din trompete, trombon, tubă și corn.


    Dinspre piața Victoriei vine un val de oameni scandând ceva. Băieții cu instrumentele se opresc din cântat. Din fericire, nu sunt oameni revoltați și furioși, cum a fost în 1989. Sunt suporterii echipei de fotbal care cântă și ne urează în felul lor ”Crăciun Fericit!”.


    Suntem acum în piața Victoriei (fosta piața Operei). Lângă noi este clădirea Operei, iar în partea opusă se vede catedrala mitropolitană ortodoxă. În fața Operei este întinsă o cupolă luminoasă formată din instalații electrice, un fel de baldachin, sub care oamenii se plimbă în voie. Pe jos sunt așezate o mulțime de lumânări în amintirea zilelor sângeroase din decembrie 1989.


    Pe o scenă ridicată în apropiere un grup de tineri interpretează colinde în mai multe limbi. Doar suntem în Timișoara, un oraș care nu-și dezminte caracterul cosmopolit. Ne oprim și ascultăm cu încântare vocile cristaline ce răsună în aerul rece.


    De o parte și alta a pieței stau înșiruite căsuțele din lemn, unde comercianții își etalează produsele: îmbrăcăminte de iarnă, căciuli, mănuși, ciorapi de lână, decorațiuni de Crăciun, dar și munte delicatese culinare, care atrag vizitatorii. Aerul este îmbibat cu aroma vinului fiert cu scorțișoară. Copiii sunt bucuroși că se pot plimba printre decorațiunile uriașe și luminate.


    Traversăm drumul și ne apropiem de treptele catedralei. O mulțime de lumânări ard în memoria tinerilor și copiilor care au murit sau au fost răniți chiar aici, exact cu 30 de ani în urmă, la 18 decembrie 1989. Oare ce fel de om (dacă poate fi numit om!) este cel care a dat ordinul de tragere și ce fel de oameni sunt cei care au executat un astfel de ordin și au tras?! Pășim cu grijă printre lumânări și ne oprim la ușa catedralei. În mijloc este așezată o coroană de flori și o crăciuniță.


    Revenim în piața Victoriei și ne oprim în dreapta Operei, unde sunt amplasate câteva tarabe foarte atrăgătoare pentru gurmanzi. Sunt oferite spre vânzare mai ales produse din carne de porc: tot felul de cârnați, șuncă, jumări, slănină, salam de casă... Dar, să nu uităm de cumpătare! Altfel, medicii ar avea prea mult de lucru, iar noi am avea prea mult de suferit. În curând va fi ora 22 și asta ne determină să ne retragem la mașină și să plecăm acasă.


    Colinde cântate în piețe, luminițe, decorațiuni, tarabe cu tot felul de produse, târguri de Crăciun și mai ales libertatea de a ne exprima și de a alege... Toate acestea nu ar fi fost posibile fără curajul și jertfa celor care s-au ridicat la Timișoara în decembrie 1989. Să nu uităm niciodată acest lucru! De aceea Timișoara merită tot respectul nostru!



                                      https://www.mcdv82.net/
                                                                                                                                                         18 decembrie 2019                                                                                                                                                                        Cosmina-Daniela-Vlasta M.